Mihaela Rus – un suflet frumos care traieste pentru si prin teatru

Viața este o piesă de teatru în care noi, actorii neobosiți, jucăm roluri nescrise. Ce suntem noi? Suntem marionete în mâna unui Păpușar Necunoscut care scrie cu pana gândului, cu cerneala sufletelor noastre, Povestea. Este o poveste care începe cu ”a fost odată…” și se continuă cu ”încă Este!”.

De unde aceste gânduri?! Simpla inspirație datorată unui minunat interviu cu doamna Mihaela Rus. Cine este dna Mihaela Rus?! … ”actor și atât” – ar spune dumneaei. Ce spunem noi? – unul dintre cei mai importanți oameni din conducerea Teatrului pentru Copii din Ploiești.

Mihaela Rus copiiph.ro 5

Sursa foto: Arhiva personala Mihaela Rus

Bună ziua, doamna Mihaela Rus. Ne face o deosebită plăcere că ați acceptat invitația noastră de a savura o discuție despre ce este și ce înseamnă teatrul pentru copii în viața publicului prahovean. Vrem, pentru început, să ne spuneți câteva cuvinte despre dvs, ce trebuie să cunoască publicul care vă admiră și aplaudă în spectacolele în care jucați?

Cel mai important lucru pe care publicul ar trebui să-l știe despre mine este acela că-mi iubesc foarte mult meseria și că pe scenă, în fața lor, e tot sufletul meu. Restul sunt amănunte: am 40 de ani , dar cu amănuntul acesta mă mai pot lăuda doar până pe 8 octombrie, dupa acea zi… 41! Sunt absolventă a Universității de Artă Teatrală și Cinematografică I.L.Caragiale București, secția Actorie –Păpuși –Marionete. Sunt în Teatrul Toma Caragiu de la 20 de ani, deci de vreo 20 și sper ca D-zeu să mă ajute să rămân cel puțin încă pe atât. Sunt căsătorită și am o fetiță de 4 ani și jumătate, care e cel mai fidel spectator al meu.

Ce înseamnă teatrul în viața Mihaelei Rus?

Teatrul în viața mea înseamnă… viața mea. Înseamnă pasiune și zbucium, dragoste și ură, liniște si haos…….înseamnă menirea mea pe acest pământ.

Au existat momente grele în evoluția dvs până la acest punct?

Nu mi-au fost străine nici mie momentele grele, le-am gustat și eu amărăciunea. Am cunoscut clipe de deznădejde, de furie, de disperare și dezamăgire. Am avut zile în care m-aș fi închis în spatele unei uși pe care să n-o mai deschid niciodată, dar, din fericire, pe fereastră a intrat o rază ce mi-a dat ambiție, motivație, speranță.

Când ați simțit, ultima dată, nevoia de a țipa?

Nedreptatea mă face să țip. Nedreptatea făcută oricui și la orice nivel și mai ales cu bună știință. Asta doare al naibii de tare și mă face să mă revolt.

Mihaela Rus - Copiiph.ro 2

Sursa foto: Arhiva personala Mihaela Rus

Care a fost cel mai frumos, emoționant moment din cariera de până acum?

Meseria mi-a oferit din plin momente, nu stiu cât de frumoase sau de emoționante, dar de povestit și de ținut minte o viață. Am să vă povestesc două astfel de momente : în urmă cu câteva luni, în timpul campaniei ”Teatrul pentru toți copiii” eram la Centrul de Plasament din Văleni de Munte. Acolo sunt instituționalizați copii între 2 și 18 ani, mici nefericiți ai acestei lumi. Unii dintre ei vedeau pentru prima dată un spectacol, iar fericirea din ochii lor nu poate fi spusă în cuvinte. Felul în care nepriveau, ne ascultau, ne atingeau ne-a marcat pe fiecare dintre noi, dar cel mai tare m-a impresionat un băiețel de vreo 5-6 ani, Ionuț, care mi-a cerut voie să-mi sărute mâna – ”Că așa a văzut el la televizor că se face doamnelor”… L-am lăsat, cu oarecare rețineri și la îndemnul doamnei director al centrului. A făcut-o extrem de protocolar, important și cu convingere, dar ce m-a emoționat extrem de tare a fost faptul că am văzut în ochii lui atâta bucurie cum rar mi-a fost dat să vad. Si eu făcusem un lucru atât de simplu… aproape nimic.
Un alt moment de neuitat mi-a fost oferit de fiica mea, Ilinca, de 4 ani, pe atunci. Era bolnavă, iar eu îi dădeam un medicament foarte amar, pe care îl lua cu greu. Dintr-odată, cu ochii în lacrimi, printre suspine a zis: ”Vrei să mă omori ca pe Albă ca Zăpada?”. Întrebarea m-a șocat, m-a lăsat fără grai și m-a făcut să mă gândesc la felul în care copilul meu percepe rolurile, în mare parte negative, interpretate de mine.

Ce ne puteți spune despre noul sediu al teatrului Ciufulici?

Se pare că, în sfârșit, planurile edililor și dorințele noastre prind contur, și Teatrul pentru copii Ciufulici va avea un nou sediu, va avea un ACASĂ… lucru care ne lipsește foarte tare. Din 2005, de când a fost retrocedată vechea clădire în care funcționa Teatrul de la înființare, din 1952, ne tot ”plimbăm” cu spectacolele noastre între Cercul militar și sala Teatrului Toma Caragiu.

Oricât de mult ne-am străduit ca publicul să nu simtă acest neajuns al nostru și să vină la Teatru ca înainte, nu suntem convinși că am reușit pe deplin. Noi, cei din Teatru, suntem extrem de fericiți, avem planuri mari și frumoase, pe care le-am putea pune în practică doar având locul nostru. Cei care ne vor trece pragul după ce noul sediu va fi gata, vor vedea diferențele. Sperăm ca lucrul acesta să se întâmple cât mai curând.

Mihaela Rus copiiph.ro 3

Sursa foto: Arhiva personala Mihaela Rus

Vă puteți imagina viața fără treatru?

Categoric nu. Nici viața mea, dar nici viața altora. Sau poate aceea formă de existență din care ar lipsi TEATRUL, nu s-ar numi ”viață”…

Dacă ar trebui să faceți o scară de lucruri importante – care ar fi primele 3 la care nu ați renunța niciodata și de ce?

Pe I loc – familia; pe locul II – teatrul; pe locul III – familia și teatrul Nici nu știu cum aș putea argumenta ceea ce am spus. Fac parte din categoria ”nu pot trăi fără”. Sunt cei doi poli ai existenței mele, care coroborați îmi dau rostul meu de a trăi, energia de a creea, emoția și fericirea.

Cum vă simțiți după ce coborăți de pe scenă?

Ca un om care a creat un personaj și încearcă să iasă din ”haina” pe care a purtat-o zeci de minute. Când cobori de pe scenă, te afli, și conștientizezi acest lucru, la granița dintre realitate și fantastic. Iar acest ”fantastic” de care vorbim, nu poate fi creat decât cu convingere și sinceritate.

Cine simtiti că sunteți în timpul spectacolului: omul sau personajul?

Actoria este o profesie pe care o ai cu tine tot timpul, cu care mergi acasă, cu care trăiești zi și noapte și odată cu tine, vrând, nevrând și cei din viața ta. O parte din personaj vine după tine, îl duci cu tine de fiecare dată, și nu-ți rămâne decât să speri că ceea ce a rămas cu tine e ”partea bună” din el, chiar dacă pe scenă e ”rău”.

Mihaela rus copiiph.ro 6

Sursa foto: Arhiva personala Mihaela Rus

Familia ce rol are în cariera dvs – suport, ajutor, partener?

Tocmai spuneam că teatrul are influență și asupra celor din viața ta, așa că ai nevoie de ajutorul lor, de suportul lor, de critica și de aprecierea lor. Soțul și fetița mea sunt și îi simt alături de mine. Fetița mea e spectator de la 1an și jumătate, e un spectator fidel, care trăiește intens povestea. Asta are , binențeles influență asupra ei, sper că una bună ; vorbește în replici din spectacole; joaca ei devine de cele mai multe ori ”un spectacol”, orice prieten devine mai devreme sau mai târziu ”un personaj”.

În orașul Ploiești există, din punctul dvs de vedere, destule manifestări de interes pentru copii?

Manifestări de interes pentru copii… N-aș putea spune nici multe, nici puține, dar în nici un caz suficiente. Depinde și de cum îi canalizezi tu ca părinte interesul copilului, și de ceea ce cauți pentru el sau îl ajuți să găsească. Sunt manifestări de interes, dar din păcate, o parte dintre ele organizate superficial, sau de către cine n-ar trebui. Nu vreau să fiu acuzată de răutate, dar vorbesc în cunoștință de cauză, cel puțin pe segmentul teatru. Oricum, atunci când Teatrul pentru copii va avea un sediu, pe lângă spectacole, forma noastră de exprimare pe care o cunoaște toată lumea, vom avea multe alte activități de interes atât pentru copiii de toate vârstele, cât și pentru părinții acestora. (Copiiph.ro – și atunci vom continua să vă fim mereu aproape! :-) )

Mihaela Rus - Copiiph.ro

Sursa foto: Arhiva personala Mihaela Rus

De ce ați crezut în Copiiph.ro și de ce ne-ați susținut de la început?! Parteneriatul nostru a început în primele zile de debut ale site-ului Copiiph.ro. Ce ați văzut în noi ALTFEL ?

Începuturile dv. coincid oarecum cu începuturile mele la conducerea Teatrului pentru copii și crezând în dv. am căpătat încredere în propriile planuri și mai mult decât atât am realizat faptul că putem forma oarecum o echipă, care poate avea o voce comună, care să se facă auzită și care să conteze.

Un gând pentru Copiiph.ro.

Faptul că ne-am cunoscut și că avem o colaborare ne onorează. Îmi face o reală plăcere să vă citesc și să vă ”vizitez” și sper ca pe viitor această legătură să dureze, să devină mai solidă și mai diversificată, având în vedere că, pe segmente diferite, avem totuși același public țintă.

Mihaela Rus Copiiph.ro 7

Sursa foto: Arhiva personala Mihaela Rus

Mulțumim din suflet!
Da, avem același public țintă! Avem același scop – frumusețe, sensibilitate, morală, valori, mișcare, culoare, zâmbet, poveste, viață! Povestea Copiiph.ro – Ciufulici este doar la început!

One thought on “Mihaela Rus – un suflet frumos care traieste pentru si prin teatru

  1. Ai avut dreptate, Andra. Un interviu frumos cu un om deosebit. M-a emotionat povestirea despre Ionut si am zambit la replica fiicei dumneai. E fascinant modul in care copiii percep lumea din jurul lor.

    Doamna Rus, mi-a facut mare placere sa va cunosc, fie si virtual. Din aceste randuri razbate un suflet cald si un om care pune suflet in ceea ce face.

    Mult succes parteneriatului dintre Teatrul pentru copii si Copii.ph!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>