Bogdan sau viața modelată prin sport

Copiii voștri fac sport? Vă încurajați copiii să își dezvolte unele pasiuni pentru beneficiile asupra sănătății? Este foarte important, ca într-o epocă a internetului, a vieții virtuale printre calculatoare, tablete, jocuri în fața ecranului etc să ne susținem copiii să facă mișcare. Despre beneficiile sportului sunt multe de spus și promitem o revenire asupra subiectului, chiar în rubrica “La doctor”.

Din seria „La taifas cu…” vă prezentăm azi un interviu cu ciclistul Bogdan Coman. Bogdan este un copil al Prahovei, un cititor al CopiiPh.ro care vrea să împărtășească cu noi câteva din emoțiile unui început, din sacrificiile pentru pasiunea sa și din recompensele sportului.

 181231_397930413591744_680940621_nBuna ziua, Bogdan. Te-am invitat astăzi să vorbim puțin despre tine… nu suntem tocmai într-un cadru formal… suntem în parc, deși e foarte frig afară, am preferat să vorbim despre sport în aer liber. Scopul discuției noastre este dublu – prezentarea ta ca sportiv, un copil care a muncit mult să ajungă acolo unde este, un copil al Prahovei care a resușit. Al doilea ar fi să încercăm să deschidem apetitul spre mișcare – al copiilor noștri și, de ce nu, al tuturor celor care ne citesc. Cum te-ai descrie folosind 5 adjective alăturate cuvantului “tânăr” ?

Primele cinci care îmi vin acum în minte sunt:  modest, sociabil, amuzant, ambițios, muncitor.

Ce reprezintă pentru tine sportul ?

Sportul face parte din viața mea de când mă știu. La început mă foloseam de sport  să mă distrez, să mă recreez. Ușor, ușor lucrurile s-au schimbat. La 12 ani am început să practic fotbalul și visam la o carieră măreață în acest domeniu. Mă vedeam golkeaper la Manchester United. Apoi, la 18 ani, m-am reorientat către ciclism, iar acesta mi-a intrat în sânge :-) . Acum nu mai pot scăpa de acest viciu, nu că mi-aș dori. În concluzie, sportul este un mod de viață pentru mine. Nu îmi pot imagina viitorul fără sport.

Vorbește-ne puțin despre tine ca sportiv, despre evoluția ta, despre premii, turnee etc.

Am început să practic sportul cu adevărat la vârsta de 12 ani. Pe atunci jucam fotbal la Metalul Plopeni și  visam ca atunci când voi fi mare să joc pentru Manchester United. Totul s-a schimbat în vara lui 2008, când vărul meu, Dan Anghelache- ciclist de top al României, câștigător al Turului Romaniei în 2007- mi-a daruit un MTB. După ce m-am plimbat toată vara și am descoperit frumusețea ciclismului, am decis să mă înscriu la un club de profil. Așa se face că, în noiembrie m-am legitimat la Petrolul Ploiești. Am evoluat acolo 2 ani, timp în care am obținut câteva medalii la campionatele naționale de velodrom, inclusiv un titlu de campion național cu echipa. Apogeul aveam să îl cunosc abia în 2011 când am fost cooptat de managerul de la Mazicon București. În acest an am înregistrat cele mai bune evoluții. Am făcut parte din lotul național al României – în Turul României 2011 colegul meu a ieșit victorios, iar eu m-am numărat printre cei care au muncit pentru acest succes. Câteva săptămâni mai târziu am caștigat campionatul național de contratimp la tineret, iar la general am fost pe locul al II-lea. De asemenea, am ieșit vicecampion la proba de fond. Au urmat alte câteva medalii la campionatele naționale de velodrom.

Ai avut și deplasări? Ai cunoscut și alte țări grație sportului practicat?

Datorită succeselor din acel an, în 2012 am plecat în Franța pentru 3 luni. Acolo am evoluat pentru EC Mayenne. Experiența mea s-a îmbogățit considerabil. M-am întors în țară la începutul lunii mai, iar de atunci sunt membru al echipei CS Otopeni- cea mai puternică formație de profil din țară, formată exclusiv din români și condusă de domnul Mircea Romașcanu, un monument al ciclismului românesc.

Care este cel mai frumos rezultat de care ești mândru?

Cel mai bun rezultat individual în 2012 a fost locul 3 obținut la campionatul  național de contratimp, dar ca și echipă am fost foarte puternici, reușind să ne facem un nume atât în țară cât și în Balcani. In viitor îmi doresc să-mi onorez obligațiile față de această echipă.

Cum ai reușit să îmbini școala cu sportul ?…după cum știm, timpul liber este greu de găsit chiar și penru tineri.

Mi-a fost ușor cât am făcut fotbal. Timpul îmi permitea să mă ocup atât de școală, cât și de sport. Situația s-a schimbat radical când am început  să practic ciclismul, mai ales că am debutat la 18 ani, adică în clasa  a XII-a, când majoritatea elevilor se pregătesc pentru bacalaureat :-) . Dar,  nu și eu, eu am vrut să fac ciclism, iar Dumnezeu mi-a fost alături. Pentru că antrenorul a simțit că am potențial, a insistat să dau bacalaureatul într-o sesiune specială, dedicată exclusiv sportivilor de performanță și olimpicilor. Nu pot spune că a fost mai ușor, dar eram acolo tineri care munceam la fel, pe două fronturi – școală și sport. De asemenea am scăpat mai repede, pentru că am dat examenele în luna mai.

Ce sacrificii ai făcut pentru sport ?

Prin definiție sportul implică sacrificii. Primul lucru sacrificat este timpul. Dacă vrei să ajungi un sportiv de valoare, trebuie să aloci ore întregi pregătirii.  Antrenamentele pe care le fac durează între 3 și 6 ore. Adaugăm orele de somn, de recuperare – asta înseamnă că nu iți mai rămâne prea mult timp să pierzi vremea pe afară cu amicii, la terasă sau ,vara, la ștrand. Apoi, sunt foarte multe alimente care trebuie evitate, alimente pe care omul obișnuit le iubește: dulciuri, sucuri acidulate, mâncare grasă, alune, semințe etc. La toate acestea se adaugă chinul pe care trebuie să îl înduri la antrenamente și, mai apoi, la competiții. Din exterior viața sportivului pare foarte ușoară și mulți și-o doresc, dar în spatele a ceea ce se vede la TV sau se citește prin ziare, se ascund ore de muncă și nenumărate sacrificii.

E nevoie de sustinere din exterior, Bogdan? Daca da, cine și cum a făcut-o ?

Nu știu cum sunt ceilalți, dar eu unul, am și am avut nevoie de susținere și de înțelegere. Sunt un sportiv de moral, care trebuie în permanență încurajat, motivat.Familia a fost cea care m-a susținut în tot ceea ce am făcut. Ea mi-a înțeles nevoile și a fost alături de mine în clipele grele. Sunt momente când vrei să renunți , să lași totul deoparte. Atunci ai nevoie ca cineva să fie lângă tine și să îți spună o vorbă dulce. De fiecare dată părinții mei au știut cum să aducă soarele pe strada mea.

Nu am cum să-l uit pe văru meu Dan Anghelache. El a fost cel care mi-a pus mâna pe ghidon, dacă pot să spun așa. El mi-a deschis ochii și sufletul pentru acest sport, a avut mereu grijă de mine și de bicicleta mea. Îi voi mulțumi mereu pentru asta

De asemenea, nu trebuie să neglijezi ajutorul divin.  Atunci când facem ceva după dorința noastră proprie și îl excludem pe Dumnezeu, totul se transformă în eșec. Lucrul acesta l-am aflat de curând, de fapt, mi l-a spus o „ drăguță” ( dacă se poate, aș vrea să apară așa în articol :-) )  și-i  sunt recunoscător pentru asta.

Cum te-a susținut școala în activitatea ta?

Nu aș putea spune ca am fost ajutat direct, dar prin educația pe care am primit-o de-a lungul a 15 ani de studiu, am reușit să mă fac plăcut printe oamenii din sport. Fiind sportiv interacționez cu mulți oameni și trebuie să știi cum să vorbești, cum să te comporți. De asemenea, cunoștințele dobândite la orele de biologie te fac să înțelegi cum reacționează organismul uman la efort, de ce are el nevoie, câte poate să îndure, cum trebuie să se recupereze.

Ești printre puținii oameni care fac naveta cu bicicleta….spune-ne ceva despre asta.

Asta este partea cea mai amuzantă.   De multe ori plecam de acasă către facultate ( 45km) pe bicicletă. Vara nu era o problemă, pentru că timpul era frumos, șoseaua curată… Adevăratele peripeții le- am trăit iarna, de câteva ori am plecat când afara ningea ca în povești :-) , drumul arăta ca un patinoar. Îmi amintesc că șoferii îmi făceau semne din mașină cum că sunt nebun. Poate că sunt puțin inconștient. Nu sfătuiesc pe nimeni să se aventureze când drumul este aprope impracticabil cu bicicleta. Trecând peste toate acestea, bicicleta îți oferă doar avantaje: nu plătești carburant, picioarele sunt motorul  – ai nevoie doar de mâncare bună :-) , nu trebuie să aștepți în trafic, nu stai înghesuit ca în microbuz, poți să te bucuri de vântul care îți vântură în ”plete”, asta doar dacă nu este vijelie . Așa că, vă sfătuiesc pe toți „Let’s ride” !

Ce rol consideri că joacă adulții în educația nonformală a copiilor ?

 Din punctul meu de vedere adulții sunt cei care influențează evoluția și modul în care se formează un copil. Până la vărsta de 10 ani, aceștia sunt ca un burete, absorb toate informațiile, tot ceea ce văd în familie și la TV. De aceea cred că adulții ar trebui să se comporte cu precauție în preajma micuților, să-și aleagă cu atenție cuvintele și să încerce să le ofere doar lucruri pozitive de asimilat.

Cât de importantă este experiența în educarea personalității unui tânăr ?

  • În ultimii ani am tot auzit la TV că ai nevoie de experiență dacă vrei să te angajezi, că  ai nevoie de experiență ca să te faci afirmat. Experiența este primul lucru care ți se cere indiferent dacă ești tânăr sau bătrân. Asta mă face să cred că pentru un tânăr experiența are un rol prioritar. Bineînțeles că vor trece câțiva ani până când acesta o să o capete, dar nimic nu se dobândește din naștere. Pentru asta consider că trebuie sa fii o persoană activă, să te implici în toate activitățile care îți ies în cale, să profiți de toate oportunitățile.Eu văd viața ca pe un joc. Orice experiență trăită, orice informație acaparată îți aduce puncte în acest „Game” și te duce mai aproape de victorie.

Consideri utilă existența unui site al copiilor și al părinților prahoveni (nr.copiiph) ? De ce, care ar fi argumentele tale?

În zilele noastre majoritatea persoanelor refuză să se informeze din cărți și caută totul pe internet. Acesta ar fi primul lucru pentru care un astfel de site este esențial. Apăsând de câteva ori butonul „șoricelului” poti să găsești  majoritatea informațiilor care te interesează. Plus că pe un astfel de site pot lua naștere anumite legături, prietenii între copii sau între părinți, fiecare are de învățat de la celălalt. Și dacă este vorba de un site pentru un anume segment – Prahova, este cu atât mai bine, putem găsi aici informația concentrată, ce avem nevoie fără să căutăm noi diverse surse, poate nu la fel de bine documentate pentru județul nostru strict

Ce fel de materiale/ știri/ informații/ reportaje ai considera benefice spre publicare pe site-ul copiiph ?

Pentru că site-ul este dedicat copiiilor și părinților, cred că ar trebui să apară materiale care îi privesc exclusiv pe aceștia. Totul despre cum să îți crești copilul, despre cum să îi oferi un viitor luminos. Copiiilor li se pot prezenta  modele, eroi, personaje care îi pot influența într-un mod pozitiv. Pentru ca sunt sportiv, și de mic m-a atras sportul, am urmărit articolele de acest gen, consider că și aici materialele cu teme sportive ar trebui să joace rolul lor. De asemenea, tot felul de joculețe interactive care să îți dezvolte inteligența,  abilitățile și, nu în ultimul rând, sfaturi care să îi facă să înțeleagă că viața trăită în fața PC-ului  nu este nici pe departe la  fel de frumoasă ca cea pe care o trăiești afară, în sânul naturii.

Un mesaj pentru site-ul CopiiPH.ro…

Faceți sport cât de mult puteți. Alergați, înnotați, mergeți cu bicicleta. Nu pierdeți timpul prețios în fața PC-ului!  Nu uitați nici o clipă că adevaratele peripeții le trăiți nu în casă, în fața calculatorului, ci de partea cealaltă a ușii, afară :-) . Bucurați-vă de viață, faceți sport !

Îți mulțumim, Bogdan, multă baftă în activitatea ta frumoasă!

547496_397932896924829_775479316_n 545855_397932323591553_283872153_n 429287_329345010450285_1463545780_n 421756_339127016138751_1908618626_n 398859_387133494671436_686850888_n

5 thoughts on “Bogdan sau viața modelată prin sport

  1. Felicitari! Sportul este foarte important pentru mentinerea sanatatii…El ajuta atat la dezvoltarea armonioasa a corpului cat si a mintii….:P!

  2. Poate k prin acest site vor fi descoperiti mai multi kopii talentati kare sunt necunoskuti…..PRAHOVA kiar are ku ce se mandri…!:)

  3. Poate ca prin acest site vor fi descoperiti mai multi copii talentati care sunt necunoscuti…..PRAHOVA chiar are cu ce se mandri…!:)

    • Da, Maria! Asta dorim si noi… sa eliminam negativismul in care sunteti invaluiti voi, copiii! Vrem sa fie cunoscuti si recunoscuti copiii frumosi, talentati, care muncesc! E nevoie sa se stie ca nu muncesc in van, ca sunt modele pentru cei care se simt acum pierduti in tumultul de informatie nefiltrata!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>